Doar “premiantii” mai participa la Prima Casa 4

Dupa trei experiente mai mult sau mai putin de succes, Prima Casa 4 nu a mai trezit interesul decat unui numar mic de banci, care coincid, insa, cu principalii creditori din programele anterioare.

Prima Casa 4 demareaza asadar cu doar patru unitati bancare inscrise in program si un deadline presant – inceputul lunii iulie – pentru cele care mai doresc sa semneze protocolul. Initial, 12 banci si-au manifestat interesul de a participa la program.
Nu sunt insa motive de ingrijorare, sustin specialistii, pentru ca avem de-a face cu principalii finantatori din editiile precedente ale programului, care au acoperit 87-88% din intreaga cerere de pana acum.

Pionierii Primei Case 4 sunt BCR, BRD, CEC si Alpha Bank. Dintre acestia, BCR si BRD au avut intotdeauna cel mai mare plafon din program, iar CEC si Alpha Bank se afla si ele printre primele 10 banci cu cele mai mari plafoane alocate.

La BCR, care a acordat deja primul credit prin Prima Casa 4, soldul creditelor acordate pana in prezent prin acest program este de 600 milioane de euro. Dobanda Bancii Comerciale pentru acest tip de imprumut este de 3,75% + Euribor la 3 luni pentru cei care au un istoric cu institutia, respectiv 3,95% + Euribor la 3 luni, pentru cei care nu au mai colaborat pana acum cu banca.

O explicatie la reticenta bancilor in a face experienta noii etape din Prima Casa, ar putea fi impartirea riscului de nerambursare cu statul, conditie care nu se impunea pana acum. Diferenta este ca in prezent, statul garanteaza doar 50% si nu 100% din imprumut, restul de 50% fiind garantat de banca.

In plus, bancile care oricum nu au reusit sa obtina decat un portofoliu mic de clienti prin intermediul programului, au renuntat pur si simplu sa mai faca o noua experienta, probabil similara.

Raiffeisen Bank se numara printre marile semne de intrebare in ceea ce priveste participantii la Prima Casa 4. Banca nu a decis inca daca se va inscrie sau nu in program, urmand sa analizeze impactul pe care il va avea asupra institutiei participarea sa.

De altfel, pana pe 20 iunie, Reiffeisen a avut propria sa versiune de tip Prima Casa, un produs cu numele “Prima Ta Locuinta in Euro” ce a functionat ca alternativa pentru clientii care aveau deja un dosar depus in timp ce programul Prima Casa era blocat. Pentru acest credit, banca a stabilit o dobanda de 4,3%, un avans minim de 15% si un valoare maxima a creditului de 200.000 euro.

CEC Bank, Millennium Bank si ING Bank au lansat si ele produse similare creditului Prima Casa. CEC si Millennium cer un avans de 10% si impun o marja de 4% , respectiv 5% peste Euribor. Varianta ING functioneaza inca din 2009, cu un avans de 25% si o dobanda de 4,25% plus Euribor calculat la 3 luni.

Credit ipotecar

Vrei prima ta casa sau un credit pentru orice?

Nu ai timp de pierdut cu obtinerea unui credit?

Atunci noi, venim la tine, ceea ce inseamna economie de timp si bani pentru tine;

Analizam nevoile tale;

Construim dosarul pentru tine si avem grija ca dosarul sa fie aprobat.

Consultanta este absolut gratuita.

Credit ipotecar

Dupa creditele de consum, Bruxelles-ul pregateste o Directiva a creditelor ipotecare si a finalizat deja un document de lucru in acest sens. Acesta urmareste reglemetarea pietei creditelor ipotecare sub trei aspecte: publicitatea, standardizarea contractelor si determinarea solvabilitatii clientilor. Importanta si proportiile acestei piete, care valoreaza 50% in PIB-ul UE, au stat la baza initiativei europene.

Documentul va fi dezbatut pe parcursul lunii septembrie si va sta la baza proiectului de Directiva a creditelor ipotecare.

Expertii de la Bruxelles au stabilit, in mare, dispozitiile care vor fi incluse in directiva, in toate cele trei directii:

Publicitatea: Campaniile la diversele oferte de credit ipotecar trebuie sa mentioneze in mod expres rata dobanzii, costul total si perioada creditului, costul anual al acestuia si rata lunara.

Solvabilitatea clientului: creditorul trebuie sa evalueze bonitatea clientului pe baza informatiilor furnizate de acesta. Daca acesta nu se incadreaza in valori, iar rezultatul de evaluare a bonitatii este negativ, creditorul va refuza acordarea creditului ipotecar. Totodata, acesta va informa clientul asupra motivelor refuzului.

Standardizarea contractelor: Aceasta are drept scop o mai mare transparenta a creditului ipotecar. Printr-o fisa cu informatii standardizate, persoanele care doresc sa contracteze un astfel de imprumut vor putea compara usor si eficient ofertele mai multor institutii financiare.

Viitoarea directiva va reglementa si activitatea brokerilor de credite ipotecare. Acestia vor fi inregistrati de catre un organism competent, care le va superviza activitatea. Autoritatile de supraveghere din diverse tari vor putea colabora, in sensul facilitarii activitatii desfasurate de brokeri in afara tarii de origine a acestora. Aceasta ar putea fi o etapa preliminara liberalizarii creditului ipotecar in interiorul Uniunii Europene.

Credit ipotecar

Dupa trei experiente mai mult sau mai putin de succes, Prima Casa 4 nu a mai trezit interesul decat unui numar mic de banci, care coincid, insa, cu principalii creditori din programele anterioare.

Prima Casa 4 demareaza asadar cu doar patru unitati bancare inscrise in program si un deadline presant – inceputul lunii iulie – pentru cele care mai doresc sa semneze protocolul. Initial, 12 banci si-au manifestat interesul de a participa la program.
Nu sunt insa motive de ingrijorare, sustin specialistii, pentru ca avem de-a face cu principalii finantatori din editiile precedente ale programului, care au acoperit 87-88% din intreaga cerere de pana acum.

Pionierii Primei Case 4 sunt BCR, BRD, CEC si Alpha Bank. Dintre acestia, BCR si BRD au avut intotdeauna cel mai mare plafon din program, iar CEC si Alpha Bank se afla si ele printre primele 10 banci cu cele mai mari plafoane alocate.

La BCR, care a acordat deja primul credit prin Prima Casa 4, soldul creditelor acordate pana in prezent prin acest program este de 600 milioane de euro. Dobanda Bancii Comerciale pentru acest tip de imprumut este de 3,75% + Euribor la 3 luni pentru cei care au un istoric cu institutia, respectiv 3,95% + Euribor la 3 luni, pentru cei care nu au mai colaborat pana acum cu banca.

O explicatie la reticenta bancilor in a face experienta noii etape din Prima Casa, ar putea fi impartirea riscului de nerambursare cu statul, conditie care nu se impunea pana acum. Diferenta este ca in prezent, statul garanteaza doar 50% si nu 100% din imprumut, restul de 50% fiind garantat de banca.

In plus, bancile care oricum nu au reusit sa obtina decat un portofoliu mic de clienti prin intermediul programului, au renuntat pur si simplu sa mai faca o noua experienta, probabil similara.

Raiffeisen Bank se numara printre marile semne de intrebare in ceea ce priveste participantii la Prima Casa 4. Banca nu a decis inca daca se va inscrie sau nu in program, urmand sa analizeze impactul pe care il va avea asupra institutiei participarea sa.

De altfel, pana pe 20 iunie, Reiffeisen a avut propria sa versiune de tip Prima Casa, un produs cu numele “Prima Ta Locuinta in Euro” ce a functionat ca alternativa pentru clientii care aveau deja un dosar depus in timp ce programul Prima Casa era blocat. Pentru acest credit, banca a stabilit o dobanda de 4,3%, un avans minim de 15% si un valoare maxima a creditului de 200.000 euro.

CEC Bank, Millennium Bank si ING Bank au lansat si ele produse similare creditului Prima Casa. CEC si Millennium cer un avans de 10% si impun o marja de 4% , respectiv 5% peste Euribor. Varianta ING functioneaza inca din 2009, cu un avans de 25% si o dobanda de 4,25% plus Euribor calculat la 3 luni.

Credit ipotecar

Dupa creditele de consum, Bruxelles-ul pregateste o Directiva a creditelor ipotecare si a finalizat deja un document de lucru in acest sens. Acesta urmareste reglemetarea pietei creditelor ipotecare sub trei aspecte: publicitatea, standardizarea contractelor si determinarea solvabilitatii clientilor. Importanta si proportiile acestei piete, care valoreaza 50% in PIB-ul UE, au stat la baza initiativei europene.

Documentul va fi dezbatut pe parcursul lunii septembrie si va sta la baza proiectului de Directiva a creditelor ipotecare.

Expertii de la Bruxelles au stabilit, in mare, dispozitiile care vor fi incluse in directiva, in toate cele trei directii:

Publicitatea: Campaniile la diversele oferte de credit ipotecar trebuie sa mentioneze in mod expres rata dobanzii, costul total si perioada creditului, costul anual al acestuia si rata lunara.

Solvabilitatea clientului: creditorul trebuie sa evalueze bonitatea clientului pe baza informatiilor furnizate de acesta. Daca acesta nu se incadreaza in valori, iar rezultatul de evaluare a bonitatii este negativ, creditorul va refuza acordarea creditului ipotecar. Totodata, acesta va informa clientul asupra motivelor refuzului.

Standardizarea contractelor: Aceasta are drept scop o mai mare transparenta a creditului ipotecar. Printr-o fisa cu informatii standardizate, persoanele care doresc sa contracteze un astfel de imprumut vor putea compara usor si eficient ofertele mai multor institutii financiare.

Viitoarea directiva va reglementa si activitatea brokerilor de credite ipotecare. Acestia vor fi inregistrati de catre un organism competent, care le va superviza activitatea. Autoritatile de supraveghere din diverse tari vor putea colabora, in sensul facilitarii activitatii desfasurate de brokeri in afara tarii de origine a acestora. Aceasta ar putea fi o etapa preliminara liberalizarii creditului ipotecar in interiorul Uniunii Europene.

Dezvoltatorii imobiliari sustin ca preturile apartamentelor noi au atins nivelul minim

Dezvoltatorii participanti la Targul Imobiliar National desfasurat in perioada 24-27 septembrie 2009, au prezentat proiecte nu prea incurajatoare pentru cei care sperau sa cumpere o locuinta la un pret mai mic. Investitorii imobiliari anunta ca preturile au atins un nivel mimim si ca nu mai au unde sa mai scada.

“Clientii au inceput sa inteleaga ca preturile nu mai au unde sa scada, iar piata imobiliara incepe sa se stabilizeze”, a declarat Asher Lax, director de marketing si vanzari la Adama. Acesta apreciaza ca pretul corect pentru un apartament in Bucuresti in zone precum Titan sau Ghencea este de 900 de euro pe metru patrat construit. Preturile sub acest nivel nu reflecta costul real al locuintelor, iar calitatea ofertelor mai ieftine este indoielnica, sustine Asher Lax. Mai mult, ca urmare a cresterii cererii de locuinte noi, preturile vor evolua, inregistrand si ele cresteri de 10-20%.

“Piata a atins o limita”, afirma si Ion Catutoiu, consultant imobiliar. “Preturile nu vor scadea pe piata. Cine spune ca vor scadea vrea sa vina cu niste boom-uri” – este de parere si presedintele Platinum Group Valentin Tanase. Ofertele de 500 de euro pe metru patrat reprezinta proiecte nefezabile, intrucat acesta este chiar pretul de cost. De altfel, dezvoltatorii nu-si pot permite sa coboare preturile prea mult pentru ca nici nu ar acoperi  costurile terenurilor cumparate la preturi ridicate anul trecut. Jucatorii de pe piata imobiliara nu-si pot permite sa iasa in pierdere.

Ceea ce este mai surprinzator e totusi opinia unor dezvoltatori ca puterea de cumparare a romanilor se ridica la nivelul preturilor actuale. Din contra, asa cum arata un studiu al Colliers, pe piata de real-estate din Bucuresti s-au vandut in primele sase luni ale anului doar 515 apartamente noi si nici toamna nu este bogata in tranzactii.

“Am vandut 5 apartamente la targ, dar este vorba despre discutii care au inceput cu ceva vreme in urma. La un targ nu vine lumea ca sa cumpere, ci ca sa se familiarizeze cu proiectele”, explica Florin Tanase, reprezentantul proiectului Platinum Towers dezvoltat in cartierul Vitan din Bucuresti. Totusi, cifrele de pe piata investitiilor imobiliare din Romania pe semestrul doi din 2009 ar trebui sa dea de gandit. Cu o valoare de 12 milioane de euro, aceasta piata a inregistrat o scadere de 98,3%  fata de anul trecut.

Credit ipotecar

Dezvoltatorii participanti la Targul Imobiliar National desfasurat in perioada 24-27 septembrie 2009, au prezentat proiecte nu prea incurajatoare pentru cei care sperau sa cumpere o locuinta la un pret mai mic. Investitorii imobiliari anunta ca preturile au atins un nivel mimim si ca nu mai au unde sa mai scada.

“Clientii au inceput sa inteleaga ca preturile nu mai au unde sa scada, iar piata imobiliara incepe sa se stabilizeze”, a declarat Asher Lax, director de marketing si vanzari la Adama. Acesta apreciaza ca pretul corect pentru un apartament in Bucuresti in zone precum Titan sau Ghencea este de 900 de euro pe metru patrat construit. Preturile sub acest nivel nu reflecta costul real al locuintelor, iar calitatea ofertelor mai ieftine este indoielnica, sustine Asher Lax. Mai mult, ca urmare a cresterii cererii de locuinte noi, preturile vor evolua, inregistrand si ele cresteri de 10-20%.

“Piata a atins o limita”, afirma si Ion Catutoiu, consultant imobiliar. “Preturile nu vor scadea pe piata. Cine spune ca vor scadea vrea sa vina cu niste boom-uri” – este de parere si presedintele Platinum Group Valentin Tanase. Ofertele de 500 de euro pe metru patrat reprezinta proiecte nefezabile, intrucat acesta este chiar pretul de cost. De altfel, dezvoltatorii nu-si pot permite sa coboare preturile prea mult pentru ca nici nu ar acoperi  costurile terenurilor cumparate la preturi ridicate anul trecut. Jucatorii de pe piata imobiliara nu-si pot permite sa iasa in pierdere.

Ceea ce este mai surprinzator e totusi opinia unor dezvoltatori ca puterea de cumparare a romanilor se ridica la nivelul preturilor actuale. Din contra, asa cum arata un studiu al Colliers, pe piata de real-estate din Bucuresti s-au vandut in primele sase luni ale anului doar 515 apartamente noi si nici toamna nu este bogata in tranzactii.

“Am vandut 5 apartamente la targ, dar este vorba despre discutii care au inceput cu ceva vreme in urma. La un targ nu vine lumea ca sa cumpere, ci ca sa se familiarizeze cu proiectele”, explica Florin Tanase, reprezentantul proiectului Platinum Towers dezvoltat in cartierul Vitan din Bucuresti. Totusi, cifrele de pe piata investitiilor imobiliare din Romania pe semestrul doi din 2009 ar trebui sa dea de gandit. Cu o valoare de 12 milioane de euro, aceasta piata a inregistrat o scadere de 98,3%  fata de anul trecut.

Credit ipotecar

Dupa trei experiente mai mult sau mai putin de succes, Prima Casa 4 nu a mai trezit interesul decat unui numar mic de banci, care coincid, insa, cu principalii creditori din programele anterioare.

Prima Casa 4 demareaza asadar cu doar patru unitati bancare inscrise in program si un deadline presant – inceputul lunii iulie – pentru cele care mai doresc sa semneze protocolul. Initial, 12 banci si-au manifestat interesul de a participa la program.
Nu sunt insa motive de ingrijorare, sustin specialistii, pentru ca avem de-a face cu principalii finantatori din editiile precedente ale programului, care au acoperit 87-88% din intreaga cerere de pana acum.

Pionierii Primei Case 4 sunt BCR, BRD, CEC si Alpha Bank. Dintre acestia, BCR si BRD au avut intotdeauna cel mai mare plafon din program, iar CEC si Alpha Bank se afla si ele printre primele 10 banci cu cele mai mari plafoane alocate.

La BCR, care a acordat deja primul credit prin Prima Casa 4, soldul creditelor acordate pana in prezent prin acest program este de 600 milioane de euro. Dobanda Bancii Comerciale pentru acest tip de imprumut este de 3,75% + Euribor la 3 luni pentru cei care au un istoric cu institutia, respectiv 3,95% + Euribor la 3 luni, pentru cei care nu au mai colaborat pana acum cu banca.

O explicatie la reticenta bancilor in a face experienta noii etape din Prima Casa, ar putea fi impartirea riscului de nerambursare cu statul, conditie care nu se impunea pana acum. Diferenta este ca in prezent, statul garanteaza doar 50% si nu 100% din imprumut, restul de 50% fiind garantat de banca.

In plus, bancile care oricum nu au reusit sa obtina decat un portofoliu mic de clienti prin intermediul programului, au renuntat pur si simplu sa mai faca o noua experienta, probabil similara.

Raiffeisen Bank se numara printre marile semne de intrebare in ceea ce priveste participantii la Prima Casa 4. Banca nu a decis inca daca se va inscrie sau nu in program, urmand sa analizeze impactul pe care il va avea asupra institutiei participarea sa.

De altfel, pana pe 20 iunie, Reiffeisen a avut propria sa versiune de tip Prima Casa, un produs cu numele “Prima Ta Locuinta in Euro” ce a functionat ca alternativa pentru clientii care aveau deja un dosar depus in timp ce programul Prima Casa era blocat. Pentru acest credit, banca a stabilit o dobanda de 4,3%, un avans minim de 15% si un valoare maxima a creditului de 200.000 euro.

CEC Bank, Millennium Bank si ING Bank au lansat si ele produse similare creditului Prima Casa. CEC si Millennium cer un avans de 10% si impun o marja de 4% , respectiv 5% peste Euribor. Varianta ING functioneaza inca din 2009, cu un avans de 25% si o dobanda de 4,25% plus Euribor calculat la 3 luni.

Credit ipotecar

Pe 20 mai, Guvernul a aprobat programul “Prima Casa”, prin care romanii care nu detin nicio proprietate isi vor putea cumpara prima lor locuinta. Din momentul in care va deveni functional, programul va sustine acordarea de credite ipotecare cu o valoare de maximum 60.000 de euro, pentru locuinte vechi sau noi. In aceste conditii, Prima Casa ar putea fi o gura de oxigen pentru dezvoltatorii imobiliari, confruntati cu scaderea numarului de cereri din partea potentialilor cumparatori.

Ministrul Gheorghe Pogea a precizat, de altfel, ca proiectul are o dubla miza: sociala si economica. Pentru dezvoltatori si institutii de creditare, el va insemna deblocarea si chiar relansarea pietei imobiliare, ca si creditelor. Pentru persoanele fizice care aspira la achizitionarea propriei locuinte, Prima Casa va insemna facilitarea accesului la creditul ipotecar, intr-un moment in care conditiile de creditare sunt extrem de aspre.

Programul stabileste ca nivel maxim al imprumutului suma de 60.000 de euro, insa nu limiteaza valoarea totala a achizitiei. Daca pretul locuintei depaseste 60.000 de euro, restul va fi platit sub forma de avans de catre cumparator. O alta conditie este ca acesta sa nu aiba niciun alt credit in derulare.

Programul se va derula prin intermediul bancilor care vor dori sa participe si care vor indeplini anumite criterii de eligibilitate. Printre acestea, se numara: costul creditarii, reteaua de distributie in teritoriu, durata de aprobare a creditului, avansul solicitat beneficiarului. Intrucat ipoteca este garantata de Stat, va fi mai simplu pentru banci sa acorde aceste imprumuturi. Valoarea totala a creditelor pentru achizitionarea de locuinte va fi, conform declaratiilor premierului Emil Boc, de 1 miliard de euro.

Un instrument cheie in derularea programului il va avea Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, al carui obiect de activitate va fi astfel extins pentru a putea garanta inclusiv creditele ipotecare.

In limita sumei garantate, cumparatorii se vor orienta in general catre garsoniere si apartamente cu doua camere. Pentru un apartament cu trei camere, un cumparator va mai scoate din buzunar aproximativ 20.000 de euro. Concurenta intre blocurile vechi si cele din ansamblurile noi va fi cu atat mai mare cu cat tendinta este ca diferenta de preturi intre acestea sa fie destul de mica.